-
Seriously, mai baieti?
Il stim cu totii pe Donald Duck. Este ratoiul acela vesnic suparat, greu de inteles, care se exprima mai mult prin onomatopee si amenintari (hazlii, evident) la adresa colegilor de episod. Dar, cel mai important, este personajul care, in final, dupa „multe lupte”, cedeaza si accepta victoria „opozantilor” (in general, Chip si Dale) considerati mai buni si mai indreptatiti sa castige. Este finalul asteptat si dorit de (probabil) toata lumea. Astazi, insa, totul a fost dat peste cap. Ratoiul Donald si-a „iesit” din rol si a invins, fara drept de apel. Stilul Donald-ului castigator a fost acelasi ca in toate „episoadele” pe care le-am vazut si, mai ales, le-am trait…
-
Trebuie sa (ne) castigam dreptul de a ne plange
“Cel mai prost…x dintre toti”, “Cei mai hoti….”, “Cel mai slab…”, “Asa e la noi mereu – totul aiurea…” si (cea mai “puternica”) “Numai in Romania se putea asa ceva”. Vorbim pe la colturi, ne revoltam in particular, devenim robespieri de alcov – “Mamaaaa, ce le-as face eu daca as fi acolo, la putere”. Pai si de ce nu suntem? De ce nu incercam, macar, sa fim? Din cate vad eu, ar fi doua variante pe care am putea sa le aplicam: 1. Fiecare incearca sa repare, sa schimbe anormalitatea din jurul sau. Avem grija ca drepturile sa ne fie respectate, cautionam prostia si proasta crestere, cautam explicatii si explicam la…
-
Gata…plec! Nu de tot..nu…ci de vreo 50 de mii de euro.
Dragilor, îmi fac bagajul. Plec din Absurdistanul asta tembel (nu e pleonasm) si ma duc în…Papua…găsesc eu unde. Nu, nu plec de tot, nu va îngrijorați. Stau doar câteva luni ca sa ma calific pentru marele bonus de 50000 de euro pentru “Training și consultanta” – celebrul bonus de întoarcere. (Dacă nu știți despre ce vorbesc, iaca și explicația :http://m.adevarul.ro/economie/afaceri/romanii-intorc-tara-putea-primi-50000-euro-a-si-deschide-afacere-1_57c593c45ab6550cb8396c2e/index.html) Pai cum, ma băieți : – de 12 ani de zile plătesc impozit la stat din ce în ce mai mare – ca, deh, m-a mâncat undeva sa cresc profesional și sa câștig mai mult – de 5 ani de zile – știu, tot “mâncărimea” e de vina – am…
-
Sfarsitul (nu) e aici?
Omran Daqneesh / Foto Mahmoud Raslan Ceea ce vedeti mai sus este fotografia unui baietel – Omran – salvat dintr-o casa distrusa de raidurile aeriene ce au loc asupra orasului Alep (Siria). Este uimit, ametit si foarte cuminte. Nu intelege…(mai) nimic. Ca el, sunt si eu. Nu inteleg (aproape) nimic. Si nu ma refer aici la “razboaiele dreptatii” pe care le poarta baietii astia, bombardamentele in numele “salvarii umanitatii” si pentru “eliberarea” popoarelor. In cazul asta, e totul clar. Ne umflam muschii unii la altii, ne batem pe ciolanul petrolier, mai consumam arme (ca, deh! avem deja stocuri) samd. Nu inteleg ce lume ii las copilului meu. Nu inteleg pentru…
