Salvati mintile tinere…de toate celelalte!
Suntem intr-o cruciada. Fara mila si pudoare, uniti in a infiera, atacam (mai ales in ultimele zile) cea mai rea “dintre relele” din viata noastra: sistemul de invatamant. O armata de parinti traumatizati, copii pierduti intre atatea ore de dictare, profesori vexati, avocati deveniti experti in programa scolara si politicieni…ei bine..politici (ca de obicei), isi ridica vocile manioase condamnand hidra asta care ne-a distrus (spiritual) trecutul, prezentul si omoara acum si viitorul nostru luminos.
A trebuit sa invatam “pe din-afara” netezind striatiile unor creiere cu atata potential! Am calculat integrale si derivate pana am scazut dimensiunile circumvolutiunilor, reducand potentialul atator idei creatoare. Am pierdut atatea ore intr-o banca tare din prefabricate, cand puteam zburda linistiti gandindu-ne la sensul pierdut al vietii sau schitand o noua Mona Lisa cu un zambet mai periculos. Si acum, dupa ce noua, parintilor, ne-ati luat sansele de a fi inovatori/creativi/deosebiti/unici, vreti sa ne rapiti si copii? Sa le pervertiti mintile lor tinere spunandu-le ca “Marea Britanie” nu scalda niciun tarm ci e o tara? Sa le cereti sa invete, tocindu-si coatele si scriind in caiete? O tempora, O mores!!!
Oameni buni, sistemul de invatamant, ca orice sistem, are nevoie de imbunatatiri/modificari/reinnoiri/refactorizari (sau cum vreti sa le ziceti). Programa este prea incarcata si ne-adaptata varstei? Haideti sa venim cu propuneri de schimbare. Sa o supunem dezbaterii pentru a obtine forma dorita.
Profesorii, educatorii – dascalii, in general – sunt selectati dupa criterii invechite sau nepotrivite? Nu e “rocket science” sa definim/determinam un set nou de criterii. Nu sunt martieni, sunt tot oameni ca si noi! Au o profesie si trebuie sa-si dovedeasca aptitudinile pentru acea profesie.
Tot noi – cei care astazi ii hulim – i-am urcat pe un soclu nemeritat, crezandu-i intangibili moral. Iar acum, cand ii vedem cum “cad”, nu stim cum sa procedam: sa ne deschidem “umbrelele”, spalandu-ne pe maini si promovand “home schooling-ul”(?!?), sa dam in ei si sa-i “daramam” pe toti, infierand pe unde apucam, sa ignoram ca “trece”…?
Ne temem ca vor “altera” mintile tinere ale copiilor nostri. Nu ii vor lasa se se dezvolte “asa cum vor ei”(?!?), determinand ratarea multora dintre ei – in ciuda faptului ca “noi, parintii, muncim atat sa le asiguram toate conditiile” (citat dintr-o mamica revoltata…la TV).
Ce conditii le asiguram (sau le asigurati)? Luandu-i in brate cand topaie fericiti cu smarfeunu intr-o mana si cu poseta in cealalta “am luat sapteeee, am luat sapteeee! la bac”? (E o scena reala dintr-un reportaj). Declarandu-va mandri ca “nu sunt premianti” dar ca “dau clasa la premianti (in viata reala)”?(comentariu la articol in Dilema Veche). Dar ati chemat toate rudele sa vada “coronita lu’ ala micu” cand a fost “premiant”? Atunci scoala nu mai era o “mizerie”/o potentiala balena distrugatoare de fiinte plapande?
Ca ii invatati sa se “descurce”? Mai un ban colo, mai o facultate privata colo…mai una mai alta si pac! avem carte! Lasa ca iti schimba taticu calculatoru sa poti sa te joci online cu ala de la etaju’8 (nu ca ai avea nevoie de ceva mai bun).
Sistemul e invechit, e rupt (in multe parti) de realitate, a pierdut mult din prestigiu. Dar se poate repara. Osatura e buna (si-a dovedit rezistenta/eficienta de atatea ori). Desi sistemele din afara (din Vest, mai ales) par mai bune, ele sunt adaptate culturii respective. E gresit (dupa parerea mea) sa crezi ca poti lua un sistem de afara si il poti implementa direct aici doar pentru ca la ei (pare ca) si-a dovedit (oarecum) succesul. Nu e vorba de patriotism, dar il avem pe al nostru. Hai sa “intram” in el si sa-l aducem la zi, sa-l schimbam astfel incat sa reflecte ceea ce trebuie si ce ne dorim pentru educatia copiilor nostri.
P.S. – Stiti ce e interesant? Majoritatea “cruciatilor”, inainte de a porni la “atac” si a infiera acest sistem, isi declara trecutul (citez): ” am fost premianţi şi olimpici amandoi (eu mai puţin, doar la partea
umană, soţul – universal), deci consider că pot vorbi pertinent)” (sursa aici). Atunci era bun sistemul? Nu era o rusine sa fii premiant?…..